C2. Obiective.
Se va prezenta abordarea proiectului la nivel de principiu, cu evidenţierea următoarelor două aspecte: (1) obiectivele concrete ale proiectului; (2) elementele de originalitate şi inovaţie pe care implementarea obiectivelor le aduce domeniului, raportat la stadiul actual al cunoaşterii şi raportat la proiectele derulate anterior de aplicant;
Obiectivele concrete ale proiectului
1. Stabilirea distribuției geografice, a spectrului de gazde și a diversității genetice a speciilor zoonotice din familia Anaplasmataceae în România:
1.1. Determinarea diversității genetice a speciei Anaplasma phagocytophilum precum și a distribuției geografice și a spectrului de gazde a genotipurilor identificate 1.2. Evaluarea prevalenței, răspândirii teritoriale și spectrului de gazde al speciei Anaplasma platys
1.3. Studiul epidemiologiei și spectrului de gazde și vectori ai bacteriei ”Candidatus Neoehrlichia mikurensis”
2. Elucidarea unor aspecte de ecoepidemiologie a două specii mai puțin cunoscute din genul Borrelia:
2.1. Evaluarea prevalenței și spectrului de gazde al speciei Borrelia miyamotoi în România
2.2. Identificarea speciilor de vertebrate care au rol de gazde rezervor pentru Borrelia turcica
3. Realizarea unor modele spațiale și hărți predictive privind răspândirea și riscul epidemiologic al patogenilor identificați:
3.1. Modelarea spațială a distribuției geografice a speciilor identificate
3.2. Realizarea unor hărți predictive pentru specia Anaplasma platys
Elemente de originalitate
Studiul reprezintă o continuare firească a cercetărilor începute în anul 2010 privind ecoepidemiologia vectorilor speciei Borrelia burgdorferi (PCCE 7/2010) și cel privind distribuția spațială a artropodelor parazite (PCE 236/2011). În cadrul acestor două proiecte s-a recoltat un număr foarte mare de probe care au fost valorificate incomplet până la ora actuală. ADN-ul conservat este utilizabil la detectarea și genotiparea altor patogeni importanți transmiși de căpușe, unii dintre aceștia fiind încă necunoscuți în Europa la data recoltării probelor. Studiul propus aduce numeroase elemente de originalitate, fiind primul care își propune să realizeze o analiză la nivel național asupra distribuției și variabilității genetice a agenților zoonotici emergenți menționați. Se estimează că rezultatele acestui proiect să releve în premieră pentru comunitatea științifică internațională ecologia speciei Borrelia turcica la nivelul gazdelor vertebrate și înțelegerea ciclului natural al acesteia și să contribuie semnificativ la înțelegerea la scară globală a ecologiei genotipurilor detectate ale speciilor Anaplasma phagocytophilum, A. platys, ”Candidatus Neoehrlichia mikurensis” și Borrelia miyamotoi.
C3. Impact. Se vor discuta aspectele legate de impactul preconizat al proiectului în cadrul mai larg al domeniului ştiinţific, cu accentuarea următoarelor aspecte: (1) potenţialul de a influenţa semnificativ domeniul ştiinţific prin noi concepte sau abordări, şi, dacă e cazul, prin deschiderea unor noi teme sau direcţii de cercetare; (2) discutarea impactului potenţial al proiectului în mediul ştiinţific, social, economic sau cultural şi/sau direcţiilor aplicative ce vor fi explorate în cadrul proiectului (în cazul în care este aplicabil pentru direcţia de cercetare propusă);
Proiectul de față își propune teme de importanță majoră pentru sănătatea publică și a mediului, sub umbrela conceptului de “One Health”. Înțelegerea epidemiologiei unor patogeni zoonotici noi, emergenți, cu ecologie încă necunoscută chiar la nivel european este de interes mai ales ales din
15
perspectiva conștientizării riscurilor și a diagnosticului diferențial față de alte boli. Importanța clinică reiese și din evidențierea riscului infectării cu patogeni multipli în urma unei singure mușcături de căpușă și necesitatea abordării complexe a diagnosticului și terapiei. Impactul rezultatelor preconizate este și din perspectiva cercetării fundamentale, urmărindu-se elucidarea în premieră internațională a ecologiei unor agenți patogeni precum și translația rezultatelor prin modelare către înțelegerea ciclurilor de transmitere la scară spațială cel puțin europeană. Ca și impact direct asupra vizibilității internaționale se estimează publicarea a 7 articole în reviste cotate ISI.